Credeai ca e simplu, ca mai pot face ceva asa cum se cuvine? Te asteptai la normalitate, la o relatie cu lungi plimbari prin parc, vizite care sa-ti convinga parintii sa astepte cuminti pana te voi lua de nevasta? Ti-am spus, te-am lasat sa vezi... Putem fi noi, poti incerca o vreme sa-mi faci loc in viata ta nu doar in patul tau? Nu vreau sa-ti cunosc familia daca nu poti face asta, nu vreau sa patrund inutil intr-un cerc din care as fi exclusa odata cu prima ta lipsa de interes. A fost serioasa, a simtit fiecare cuvant apoi a intors capul spre un orizont numai de ea stiut si pentru care eu sunt inca legat la ochi. I-a tremurat mana pe ceasca de cafea si instinctiv i-am domolit disperarea prinsa intre inelele reci. Pentru ea nu trebuie sa spun nimic,pentru ea trebuie sa exist asa cum n-am putut pentru nimeni...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu